Strategia energetică a lui Trump ar putea agrava criza din SUA, în plină expansiune a industriei AI

O analiză recentă atrage atenția că deciziile președintelui Donald Trump de a reduce sprijinul pentru energia regenerabilă și de a stimula producția de combustibili fosili ar putea conduce Statele Unite spre o criză energetică, în contextul unei cereri în creștere rapidă, alimentate și de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

O „urgență energetică” contestată și impactul ei

Când Trump a revenit la Casa Albă, a declarat „urgență energetică națională” pentru a justifica facilitarea accesului la noi permise de exploatare pentru petrol și gaze. În paralel, a suspendat subvenții de sute de miliarde de dolari destinate proiectelor de energie verde, blocând inclusiv proiecte aproape finalizate, precum Revolution Wind, o fermă eoliană offshore oprită când era gata în proporție de 80%.

Președintele a promis că „America va excela prin exploatarea resurselor sale de petrol și gaze”, iar în acest scop, a numit în poziții-cheie persoane cu legături directe în industria combustibililor fosili, inclusiv secretarul Energiei Chris Wright și numeroși consilieri ai administrației.

Producția petrolieră și gazieră: creștere rapidă, dar insuficientă

Un studiu Global Witness indică o creștere cu cinci ori mai rapidă a producției americane de petrol și gaze de la semnarea Acordului de la Paris (2015) comparativ cu alte mari state producătoare. Acest avans s-a accentuat în mandatele lui Trump până în ianuarie 2021.

Totuși, deși se estimează că în 2035 SUA vor dubla producția Rusiei, actualele politici nu garantează o stare energetică stabilă. Cererea de energie electrică este prognozată să crească cu 25% până în 2030, fiind susținută și de nevoia tot mai mare a companiilor de inteligență artificială pentru centre de date ce consumă cantități considerabile de energie.

Energia regenerabilă versus combustibilii fosili

Deși renovarea energetică necesită subvenții pentru atragerea investițiilor, costurile de amortizare ale surselor regenerabile sunt mai mici și recuperarea investiției, mai rapidă decât în cazul industriilor poluante, notează specialiștii.

Pe de altă parte, gazul natural rămâne o sursă esențială pentru a asigura energie „de bază”, fiind mai curat decât cărbunele, însă infrastructura pentru exploatarea și producția sa nu se extinde suficient de rapid. Producătorii de turbine pentru centrale pe gaze, precum Mitsubishi Power, semnalează întârzieri și suprasolicitări fără precedent în comenzi și termene de livrare.

Riscul unei crize energetice reale

Analiza atenționează că SUA nu vor putea acoperi cererea energetică în continuă creștere doar din resursele fosile, în timp ce limitarea investițiilor în regenerabile va accentua problemele. Aceasta ar putea bloca accesul companiilor tehnologice, în creștere pe teritoriul american, la surse fiabile de energie.

Mai mult, promisiunea președintelui Trump către consumatorii americani privind scăderea facturilor la energie pare greu de realizat. Din contră, creșterea cererii și infrastructura insuficient dezvoltată vor conduce la costuri mai mari, în paralel cu sporirea emisiilor de carbon. Astfel, în încercarea de a combate o „urgență” prin alte măsuri, strategia actuală ar putea înrăutăți atât situația populației, cât și starea mediului.

---

Pe scurt, contextul actual obligă SUA să regândească urgent politicile energetice pentru a susține tranziția către surse curate și a face față cererii crescute, inclusiv cea generată de tehnologiile AI, altfel riscând destabilizarea pieței și creșterea prețurilor pentru toți consumatorii.

Articol realizat pentru “Pâine și Circ”, special pentru cititorii din Iași interesați de evenimentele globale cu impact economic și tehnologic.