Nicușor Dan solicită reexaminarea legii anti-extremism: România are nevoie de fermitate și echilibru

Președintele Nicușor Dan a cerut o reevaluare a Legii privind combaterea extremismului, arătând că, în forma actuală, actul normativ lasă loc unor interpretări ambigue care ar putea afecta persoane neimplicate în acte extremiste. Premierul municipalității consideră că legea trebuie să îmbine fermitatea în combaterea fenomenelor periculoase cu un echilibru necesar pentru a nu cădea în abuzuri juridice.

Probleme de claritate în legea anti-extremism

Într-un comunicat recent, Nicușor Dan a subliniat că formulările din lege nu definesc suficient de clar anumite infracțiuni, ceea ce riscă să transforme în infractori indivizi cu intenții nevinovate sau care distribuie materiale ce nu sunt menite să răspândească ideologii extremiste. Un exemplu concret indicat de președinte este articolul prin care se sancționează cu închisoarea de la unu până la cinci ani difuzarea oricărui material ce cuprinde idei xenofobe, fără să existe o distincție explicită între propaganda extremistă și texte artistice ori istorice.

"Este esențial ca România să manifeste atât fermitate, cât și echilibru în acest domeniu. Ambele calități sunt fundamentale pentru apărarea adevărată a democrației și pentru menținerea unui stat de drept solid", a concluzionat Nicușor Dan.

Controverse și decizii la Curtea Constituțională

La începutul lunii iulie, președintele Capitalei a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CCR), contestând legea din cauza caracterului vag și posibilității de interpretare abuzivă a textului legislativ. Cu toate acestea, în aceeași lună, CCR a respins în unanimitate această sesizare, menținând valabilitatea legii privind măsurile de combatere a antisemitismului și xenofobiei.

Ce prevede legea aprobată de Parlament

Parlamentul României a adoptat în iunie o lege cu prevederi mai dure pentru faptele care țin de constituirea, susținerea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Conform noilor norme, distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, a materialelor cu astfel de conținuturi reprezintă o infracțiune, pedepsită cu închisoare între unul și cinci ani, împreună cu interzicerea unor drepturi.

De asemenea, legea introduce sancțiuni cuprinse între 3 luni și 3 ani de închisoare sau amenzi pentru cei care promovează în spațiul public cultul persoanelor care au ocupat poziții de conducere în organizații fasciste. Textul legii precizează clar că promovarea în public a acestor persoane, precum și a ideologiilor fasciste, legionare, raseiste sau xenofobe, constituie infracțiuni ce pot fi pedepsite cu închisoare și restrângerea unor drepturi civile.

Pedepse mai dure pentru negarea Holocaustului

Legea crește asemenea rigorilor și pentru negarea, contestarea, aprobarea sau minimalizarea evidentă a Holocaustului comis pe teritoriul României. Aceste fapte sunt acum sancționate cu pedepse de închisoare între șase luni și trei ani, alături de interzicerea unor drepturi. Anterior, pentru astfel de infracțiuni, legislația permitea și aplicarea unor amenzi, însă noile modificări schimbă în mod substanțial cadrul sancțiunilor.

---

Pe fondul acestor controverse, solicitarea lui Nicușor Dan de reexaminare a legii vine în contextul unui echilibru delicat între apărarea fermă împotriva extremismului și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Continuarea dezbaterilor va fi esențială pentru o reglementare eficientă, care să fie în același timp justă și clară, evitând interpretările abuzive care ar putea afecta innocentul.

România rămâne astfel în căutarea unei legi care să combată cu adevărat răspândirea ideologiilor toxice, dar care să nu devină o armă împotriva libertății de expresie în limitele legii și ale democrației.